Aperitiv la cuptor

"Auzi, m-am saturat sa te tot aud mancand ciuperci! Hai, plimba ursul!"

???!!!???

Relax, e doar o replica auzita pe strada, insa cum tot ma duceam la cumparaturi, iaca hopa-topa si ideea zilei: ciuperci la cuptor!

Ai nevoie de:
=> zece ciuperci champignon, preferabil mai mari (mai scad cat stau la cuptor)
=> unt
=> o legatura marar (sau marar de la sare)
=> cinci catei de usturoi
=> doua oua
=> pesmet (vezi in functie de cum se leaga compozitia, in jur de sase linguri sunt suficiente)
=> sare, un varf de cutit de chili
=> doua linguri de masline fara samburi
=> ulei de masline
=> parmezan sau cascaval ras
=> cateva frunzulite de patrunjel.



Ce faci:
=> cureti si speli ciupercile
=> toci "piciorusele" ciupercutelor, toci mararul, tai felii mai groase cateii de usturoi
=> bati ouale ca pentru ompleta, cu sarea, chiliul si adaugi in ploaie pesmetul, apoi celelalte ingrediente: ciupercile tocate, mararul, usturoiul, maslinele; daca este nevoie, mai adaugi pesmet, pana cand compozitia are consistenta unei budinci
=> preincalzesti cuptorul, ungi un vas termorezistent cu ulei de masline
=> cu dosul (de altfel, neted si bombat) al unei lingurite, ungi bine cu unt interiorul ciupercilor, apoi pui compozitia, dar nu umpli pana la marginea de sus (cam ca la ardei umpluti, se lasa un pic de spatiu, ca sa nu se "reverse" umplutura)
=> asezi tacticos ciupercile in vasul yena, acoperi cu capacul (sau cu o folie de aluminiu pe care o intepi din cand in cand)
=> sunt gata in aproximativ 30 de minute, deci ai timp sa convoci familionul sau un prieten/mai multi, ca doar n-o sa mananci singur(a) si neconsolat(a)!
=> cand le scoti din cuptor si sunt fierbinti, presara niste parmezan ras (ori macar cascaval) pe deasupra si pune cate o frunzulita de patrunjel verde

Bunatatea rezultata merge cu mamaliguta calda si smantana sau se lasa la racit si se mananca pe post de antreu.

La finalul vieţii... ce comoara ne trezim că strângem la piept?

Maestro by Hans Zimmer (Holiday soundtrack)

O versiune de musaca - light de tot fata de original

Ai nevoie de:

*un vas jena/yena, whatever
*doua pulpe de pui, dezosate
*doua rosii
*un morcov
*un dovlecel mediu
*sase oua
*doua linguri de faina de porumb
*sare
*piper
*patru liguri de ulei de masline
*marar verde

Cum faci:

*scoti pielea de la pulpele de pui, le tai cuburi;
*oparesti 5 sec. rosiile si le cojesti, apoi le tai felioare;
*cureti "zebra" dovlecelul si il tai felii cam de 5 mm grosime;
*cureti si tai morcovul in rondele;
*toci marunt mararul;
*dai drumul la cuptor, sa-l preincalzesti;
*bati bine trei oua, cu sare, piper si adaugi in ploaie maialul; bati, bati, iti razbuni tatzi nervii, pana se omogenizeaza; torni jumatate din rezultatul bine cotonogit in vasul uns cu ulei de masline;
*asezi rondelele de dovlecel si de morcov, apoi torni si restul din ouale batute;
*deasupra, asezi felioarele de rosii;
*adaugi cuburile de pui asezonate cu ulei, sare si piper; dai la cuptor, pentru vreo 20 min, la foc mic;
*bati ouale ramase, cu sare, piper, o lingura de ulei si mararul tocat; torni peste chestia aia care deja miroase de-ti pocnesc maxilarele de pofta; lasi la cuptor inca 10 min, tot la foc mic;
*se lasa la racit 10 min., apoi se scufunda vasul pana la marginea sa in chiuveta cu apa rece, se tine cateva secunde si se rastoarna musacaua pe un platou;
*se papa cu pofta, impartind-o cu familia si/sau prietenii, stropita cu un vin alb demi-sec de Murfatlar sau cu ce-or fi vrand muschii bucatarului.

Pe fundal... ce sa zic, ori liniste si pace, ori melodia voastra preferata. Ca muzica de-a mea tot v-am pus sa ascultati!

PS: Si parca si mai buna-i mancarea dupa o cruce facuta ca multumire Lui Dumnezeu. Nu de alta, dar masa e prilejul cu care te inconjori cu toti cei pe care ii iubesti si pe care El ti i-a daruit. Hai, acu da-i bataie! ;)

Blogging acut vs Inanitie virtuala

Daca n-as mai fi gatit/mancat nimic de cand n-am mai postat pe blogul asta, acum SIGUR eram oale si ulcele.

Fara scuze de prisos, fara vaiete ori bujori in obrajori, ma intorc in bucataria mea virtuala, dupa ce tocmai am inchis usa celei reale. Am stat la masa singura. Si cum nu-mi place de nici o culoare sa mananc singura, am tot meditat si mi-am adus aminte de blog. Blogging acut vs Inanitie virtuala - this is the question!

La ce concluzie am ajuns? Nici una, nici alta. Pur si simplu, o sa mai postez cate ceva din cand in cand, iar asta pentru ca stiu sigur ca sunt cativa oameni care citesc si (vai!) incearca retetele de-aici.

Salata greceasca - mica variatiune

Sîntem în postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În plus, sînt nişte călduri care determină apa să-mi tîşnească prin toţi porii, cam cum păţea Tom cînd bea apă după ce Jerry îl ciuruia cu mitraliera.
Aşadar, m-am inspirat din salatele greceşti şi mi-am făcut o salată de-li-cioa-să!

Ştii deja, da? Dai drumul la muzică:



Ai nevoie de:
- un castron mare şi colorat, în care să aibă loc minunea de salată
- două roşii mari şi foarte bine coapte
- patru castraveţi verzi, mici şi proaspeţi (ştii cum se aleg, da? trebuie să fie rigizi, iar cînd apeşi puţin coaja, dacă se "ridează", castraveţii sînt prea "moleşiţi" pentru a-i băga în seamă şi-n sacoşă)
- jumătate de caserolă de tofu (brînză de soia; mie îmi place varianta simplă şi afumată, de la Inedit)
- cimbru uscat
- jumătate de conservă de fasole albă fiartă
- jumătate de ardei verde gras
- o bucată de varză albă, cam cît jumătate de palmă
- sare, piper, oţet de mere, ulei de măsline.

Ce şi cum:
- speli bine legumele
- tai roşiile în felii subţiri, castraveţii în cuburi, varză - "fideluţă" cît mai fină, ardeiul în bastonaşe
- clăteşti cu apă rece şi scurgi fasolea şi tofu şi tai brînza în cuburi
- presari sare, piper, cimbru, stropeşti cu oţetul, apoi amesteci uşurel - ai pus varză deja şi cred că nu vrei să rezulte "o varză" per total...
- laşi cinci minute, să se întrepătrundă aromele, apoi stropeşti cu două linguri de ulei de măsline şi amesteci iar cu tandreţe
- îţi anunţi soţul ori soţia că masa e gata :)
- pentru răcoreală, merge foarte bine o socată - eu am avut de la o verişoară de-a mamei, poate reuşesc s-o îmbăt şi să-i smulg reţeta :D
- în lipsă, prepară-ţi o limonadă iac-aşa: zeama de la o jumătate de lămîie, două linguriţe de miere, 1 litru de apă plată.

Bun a mai fost totul!... Spor la "bobinat" şi vouă!

Ciorbă de ciorbă! (sau borş di borş;)

Primăvara o iau razna: vreau buruieni cît încape! ;) Sînt bune şi aruncă în aer nivelu' de energie (plus că te scapă şi de anemie)!!!

Ai nevoie de:
=>cît de multe... buruieni: lobodă, urzici, ştevie, pătrunjel, mărar, leuştean (doar o crenguţă, că altfel se lasă cu-n... gust amar), ceapă verde
=>roşii la borcan sau bulion
=>un gît de ulei de măsline
=>un morcov
=>sare
=>piper
=>borş acru
=>melodia asta, pe repeat:

Ce faci:
=>speli bine, sub jet de apă rece, buruienile
=>le toci, dar nu prea mărunt
=>le bagi la oală, cu vreo două căni de apă, morcovul tăiat mărunt şi uleiul
=>pui capacul parţial şi dai la foc mic
=>dai vreo patru clocotete, separat, borşului acru şi apoi îl adaugi peste verzituri, pui şi roşiile tăiate cuburi/bulionul
=>mai dai două clocote la foc mic, pui sarea şi piperul, amesteci şi iei de pe foc
=>în timp ce se răcoreşte, faci o mămăliguţă adevărată, chemi cel puţin un prieten, fierbi două ouă pentru cinci minute (să fie tari)
=>vine amicu'/amica
=>pui borş în farfurii, decojeşti şi pui cîte un ou tăiat în două în ciorbă, răstorni mămăliguţa şi hai noroc la buruieni! aaa, şi schimbi pe asta :D


Foto preluată de la http://gramos.files.wordpress.com/2006/11/img_3403b.jpg

Verzituri picante

Saptamina asta nu am sa dau decit retete de post, n-am nici timp prea mult de gatit, asa ca ia aminte la reteta asta care e gata in 20 de minute.

Ai nevoie de:
*o punga broccoli congelat si o punga de varza de Bruxelles congelata (mie imi plac verziturile de la "Du Jardin")
*o cutie de rosii decojite si taiate cuburi
*doua cepe mari (fii pe pace, nu urmeaza "Prajelile lu' Terminator III")
*doua linguri de ulei de masline
*trei virfuri de cutit de sare
*o lingurita rasa - te-am prevenit din titlu! - de piper alb (cel negru arata rau in mincarea asta, am incercat deja varianta si nu merge)
*un wok sau... un ceaunel clasic de tuci, ca sa se patrunda aromele cit mai bine.

Ce faci:
*pui un Mozart, pentru linistirea sufletelului (s-a demonstrat stiintific faptul ca fiintele se dezvolta mai bine, aluaturile cresc mult mai usor cind sint expuse la muzica lui Mozart etc.)
*pui uleiul la incins
*dai drumul vegetalelor in wok/ceaunel, asa cum sint, congelate (isi pastreaza calitatile organoleptice -?!?!?!? ce-am scos... - mult mai bine), pui capac si dai focul la mijlociu
*dupa 5 minute, adaugi la fiert rosiile si ceapa, piperul
*dupa 10 minute, presari sarea, amesteci si iei de pe foc
*lasi cu capac inca 5 minute.

Merg cu:
*piine/garnitura de orez sau paste fierte si atit - asta daca tii neaparat, pentru ca sint minunat de bune mincate fara nimic altceva
*apa plata sau vin alb demisec (in nici un caz cu bauturi carbogazoase sau bere, in primul rind pentru ca ai sa simti ca iti ia gura foc, pe urma pentru ca e pacat sa omori finetea asta cu bauturi atit de ignobile...).

Sa-ti mearga... la suflet!

foto preluata de la http://www.southingtonlibrary.org/sesame-broccolli.jpg

Mînca-ţi-aş salata de ficăţei!...

Mă uitam la cel mai recent videoclip al Aliciei Keys şi am realizat că, din cîte ştiu eu, NO ONE nu are drept de proprietate asupra altei fiinţe... Eh, în fine, dedic (!) această salată tuturor celor care au avut măcar o dată senzaţia că cineva le muşcă din ficatul propriu şi personal.
Depresia de primăvară şi blestemul "mîncaţi-aş ficaţii!" se repară cel mai bine cu salată de ficăţei de pui. Ultima mea recidivă s-a consumat încet şi savuros chiar pe melodia de mai sus. A fost bine, am remarcat apoi mugurii primăvăratici everywhere...

Ai nevoie de:
*o tigaie de teflon
*un castron mare de sticlă
*un capac potrivit pentru tigaia împricinată
*o salată verde mare
*zece roşii cherry
*o ceapa medie
*jumătate de kilogram de ficat de pui
*o lămîie
*două linguri de ulei de măsline
*sare şi piper
*două ouă proaspete.

Ce faci:
*programezi melodia pe repeat
*tai ceapa julien, adică în feliuţe foarte subţiri
speli foarte bine ficatul de pui, îl scurgi şi îi dai drumul în tigaie, după ce ai călit 30 de secunde ceapa într-o lingură de ulei de măsline, pui capacul şi laşi la foc mic, pînă se face; laşi la răcit
*pui ouăle la fiert, după ce apa începe să clocotească, le laşi 3 minute fix, apoi iei ibricul, scurgi apa şi laşi ouăle în apă rece (se vor decoji atît de uşor, ai să vezi)
*fredonezi? aşa, credeam că iar ai uitat...
*speli bine salata, sub jet de apă călîie, nici foarte rece, nici caldă, ai să vezi că asta e temperatura ideală pentru ca vegetalele să-şi vină în fire; laşi frunzele la scurs pe un prosop curat
*presezi ouăle cu furculiţa, adaugi un praf de sare şi sucul de la lămîie, baţi bine, apoi pui şi lingura de ulei de măsline rămasă; ce sos iese, aaaah! ţine-te bine
*rupi frunzele de salată, arunci deasupra ficatul de pui, roşiile tăiate în jumătăţi, amesteci uşor, torni sosul de ouă şi no one can get in the way of what you"re feeling...

Bon appetit! Nu uita paharul de ice tea...
Foto preluată de la http://www.britishcheese.com/cmfiles/65/shropshire%20blue%20salad%202.jpg

Apa cu ghimbir


Este o bautura rafinata, foarte buna pentru digestie si mai are o calitate (rara): e o chestie care, odata ajunsa in sistemul tau digestiv, nu te tradeaza - cum fac alte suculetze care te ingrasha... - ci are efect probat de topire a grasimilor!

Ai nevoie de:
> o cana sau un vas mare de sticla (e important, pentru ca sticla nu determina oxidarea substantelor din preparat)
> o radacina de ghimbir
> doi litri de apa plata
> doua linguri de suc de lamiie
> un praf mic-mic de sare
> sase pastilutze de zaharina (sau doua lingurite de miere, daca n-ai probleme cu profilul;)

Ce faci:
> curetzi ghimbirul, il tai feliutze si-l pui in cana/vas
> pui sucul de lamiie si sarea, zaharina zdrobita/mierea
> torni apa plata, amesteci si lasi la temperatura camerei trei ore
> pentru ca iei lecitina, iti aduci aminte sa mai amesteci din cind in cind in licoare (cu o lingura de lemn, nu de metal - oxidarea substantelor bla bla bla;)
> torni in sticla (de sticla ar fi cel mai bine - NU SINT REDUNDANTA, ce vrei, daca termenii si-ai pierdut proprietatea?!) si dai la frigider
> se bea din pahare clatite cu suc de lamiie, cel mai bine cu gheatza

Enjoy!

Foto preluata de la http://www.biomercado.org/alimentacion/limonada.jpg

Musaca de peste

Postul Craciunului este perioada mea favorita din an. Pentru ca ne pregateste pentru Sarbatorile Sfinte de iarna si pentru ca inseamna mincare de post si muuuult peste. Si ca sa vedeti diferenta, daca nu ati postit niciodata pina acum, faceti asta pentru o saptamina, poate chiar inainte de Craciun, apoi de Sarbatori papati cirnati ca de obicei si vedeti cind va simtiti mai bine: dupa o masa usoara si hranitoare sau dupa o masa hranitoare, dar super-greu de digerat? Hm... Let me think...:p
Si pentru ca eu (inca) nu sint vegetariana, propun sa ne traim postul frumos, dietetic si asezonat cu fapte bune, iar de Sarbatori sa ne delectam cu specialitati exquisite de bune, dar (foarte)usor de suportat (de bila, de ficat si de nasturii de la blugi:). Ca doar nu vrem - vorba Andreei Esca - sa ne petrecem iarasi luna ianuarie hranindu-ne prin fotosinteza?! ;D

Ai nevoie de:
> un vas jena
> jumatate de pachet de macaroane (pentru ca reteta cere ca pastele sa se lipeasca, eu optez pentru Pambac, nu pentru Barilla cum fac la alte retete)
> inca nu ascult colinde, pentru ca ma apuca visarea si nu mai am chef de treaba, de citit, de invatat, de scris pentru licenta etc., etc., asa ca pune si tu un Incubus, ceva, ca sa te mentii pragmatic(a)!
> o conserva mica de rosii depelate (separi trei sferturi din sos si-l pui in alt castronel)
> o legatura de marar sau doua lingurite de marar pus la sare (cum, n-ai pus marar?!? => merge si de la plicutetz, dar nu garantez savoarea...)
> un cub cam cit mobilu' de brinza tofu
> jumatate de pachet de cascaval vegetal
> lamiie
> pasta de rosii de la conserva
> o conserva de ton in suc propriu
> ulei de masline, cam doua lingurite
> sare si piper.

Ce faci:
> pui apa intr-un vas mare, o lingura de sare, iar cind da in clocot pune macaroanele la fiert (in 8 minute sint gata; stiu ca stii procedura standard :), dar de data asta nici nu le scurgi rapid si nici nu le clatesti cu apa rece, doar stingi focul si le lasi in acelasi vas, sa absoarba cit mai multa apa)
> ajungi la melodia "Love Hurts" de pe albumul celor de la Incubus si macelaresti rosiile in cuburi, le presari cu putina sare si un praf de piper, pui mararul, brinza tofu taiata cuburi, amesteci si lasi sa se intrepatrunda aromele
> dai drumul la cuptor, la foc mediu
> amesteci cu cascavalul dat pe razatoare cu patru-cinci linguri de suc de rosii
> de-abia acum scurgi pastele si le amesteci cu chestiunea de deasupra, cu sosul de rosii si tofu si cu tonul partial scurs de suc
> ungi vasul jena cu ulei de masline, fundul si peretii (te rog, nu ma cita doar partial...:D)
> pui amestecul in vasul jena, deasupra torni restul de suc de rosii, storci citeva picaturi de lamiie, dai cu sare si piper si, deasupra, faci desene abstracte cu linguritele de ulei
> IMPORTANT: reusita retetei depinde de urmatoarea chestie: uleiul nu trebuie sa fie in compozitie, ci sa dea "fatza", pentru ca impiedica fenomenul prin care (lol!)cascavalul vegetal se face cremos si "se intinde"; trust me!
> lasi la cuptor cam 30 de minute, pina iti vine rau de pofta :D
> intre timp, schimba atmosfera cu "S-o facem lata!" (Banica Jr.), tzopaie oleaca prin casa, deschide geamul, ia o gura de aer rece, asaza masa, toarna vinul demisec sau apa plata cu ghimbir
> da-ti dezlegare sa-ti tai o portie de musaca si sa te bucuri ca viata e gustoasa! ;)

Foto preluata de la http://www.okey.ro/foto/MUSACAVARZA.jpg

Lasa evantaiul si bobineaza niste tort de vara!
Fiindca stiu sigur ca te-ai saturat de codurile multicolore care iti imbulineaza de la o vreme zilele (caniculare), eu te chem la umbra, la racoarea poetica a unui aparat de aer conditionat si te cuceresc asa:

Ai nevoie de:
> 2 litri de lapte degresat
> Mika in urechi, mai ales "Relax"
> patru plicuri de budinca de vanilie (e bunicica cea de la "Dr. Oetker")
> 12 linguri de zahar brun - ti-am zis deja ca trebuie sa papi cu cap!
> jumatate de kg de prune tari, dar bine coapte - si fara "vizitatori" (mai bine ia-le de la piata si roag-o pe tanti sa-ti desfaca una la intimplare)
> doua plicuri de frisca vegetala light (care se poate prepara cu apa)- gasesti la "Dr. Oetker" si un tub de frisca vegetala, ca e mai usor de ornat cu el
> o lingura de miere
> un vas jena inalt
> un mixer pentru fructe si legume

Ce faci:
> prepari budinca - asta nu ti-o mai spun eu cum, citesti pe ambalaj ;)
> torni budinca in doua vase jena, in cantitati egale
> te odihnesti pina se raceste chestiunea, apoi
> speli bine de tot prunele, le scoti simburii, le lasi zece minute la scurs pe un servet
> dansezi pe Mika, cu Mika, pentru Mika :)
> tai prunele in sferturi, le bagi la robot cu mierea si plicurile de frisca
> shake, shake, shake signora sau signor, pina rezulta o crema de prune spumoasa
> te asiguri ca budinca s-a racit bine
> torni crema de prune peste budinca dintr-un vas ea, acoperi cu o folie si dai la frigider
> inainte de servire, umpli chiuveta cu apa fierbinte, scufunzi citeva secunde fundul - da, da, ai citit bine! - vasului cu bunaciunea de vanilie si prune in apa fierbinte, sa se abureasca vasul
> cind a venit momentul desertului, rastorni budinca solo pe un platou rotund, apoi rastorni deasupra continutul vasului aburit la fierbinteala
> ornezi cu frisca la tub, dupa cum te inspira Mika si iti prezinti capodopera musafirilor cu glicemia in picaj
> enjoy, ca si eu am enjoyed!

Ostropel de pui

Am inceput campania "Mincarea ta preferata", printre prietenii si cunostintele mele. Adica eu ii intreb care-i mincarea lor preferata, ei imi raspund si eu postez reteta pe blog. Nice, nu?
Astazi, scriu despre ostropel, pentru ca este mincarea preferata a Oanei-Elena. Si a mea, de aceea am si ales sa incep cu asta. Asa ca, enjoy, dragii mei devoratori!

Ai nevoie de:
=> un ceaunel, e important pentru modul in care se va coace totul
=> patru pulpe de pui, patru aripi
=> un kg de rosii bine coapte
=> putin cimbru si o tzira de marar
=> sare mare
=> patru linguri de ulei de masline
=> o lingura de bulion ("Olimpia"=good choice)
=> un ardei gras mic si rosu, ca un sef nervos.

Ce faci:
=> pui la fier carnea, cu un strop de sare, cam 20 min, iei spuma din cind in cind
=> intre timp, oparesti rosiile intr-un clocot de apa fierbinte, le decojesti si le dai pe razareatza
=> scoti carnea si o lasi la scurs pe-o farfurie
=> pui rosiile la fiert, cu uleiul si sarea, cind dau primul clocot, adaugi puiul
=> lasi sa fiarba la foc mic, mic, vreo 20 min, cu capacul pe-o ureche
=> intre timp, faci mamaliguta
=> adaugi verdeata tocata, mai dai un clocot
=> scoti pe farfurie, rastorni mamaliga si SA AI POFTA! Da' bun mai e!...

Dragii mei,

Miine sarbatorim "Absolventul de Cuza" cu marsh, cu gala si cu IRIS! Hip, hip, uraaaa!

Foame de lup

Mai stii foamea aia de lup, care te face sa consideri posibila fleica si-un picior de scaun?...
Atunci, WATCH THIS! (dar ia un Extraveral inainte, pentru inima... ;))

Salata de fructe

Au venit caldurile! Nu mai merg carnurile, decit la gratar, nu mai merg sosurile, decit cu lamiie... Cel mai bine merge insa o salata de fructe adevarata. Si de la asta n-ai cum sa te mai eschivezi: in 10 minute e gata!

Ai nevoie de:

• un castron mare


• ceva "Vama Veche" in urechi


• doua mere


• cinci caise


• un ciorchine de strugure


• o mina de capsune (pastrezi deoparte citeva capsune, pentru decor)


• o portocala


• sucul de la un sfert de lamiie


• ceva fructe din compot


• trei linguri de musli


• patru linguri de inghetata de vanilie


• un iaurt cu fructe


• citeva picaturi de lichior sau de vin dulce


• un praf de scortisoara


• daca iti permite masura la haine, oleaca de topping de ciocolata (e tare bun ala pentru copii, de la Nestle)


• frisca vegetala.

Ce faci:

• intr-un castron mare, de sticla, amesteci iaurtul cu musli, ca sa se inmoaie cerealele


• intre timp, speli si decojesti fructele, le tai in cuburi


• adaugi fructele in castron, nu amesteci!


• scobesti cu o lingurita in caserola cu inghetata (in engleza se zice "scoop for icecream":)), astfel incit sa rezulte mici bilute de inghetata, pe care le adaugi in salata


• storci deasupra sfertul de lamiie


• stropesti cu vinul/lichiorul/toppingul


• presari praful de scortisoara


• amesteci foarte putin, de doua-trei ori


• dai la frigider zece minute (acoperi castronul cu o folie, ar fi tragic sa prinda miros de la friptura...)


• scoti, imparti in boluri, decorezi cu o capsuna taiata in patru, asezata in mijloc, pui ceva frisca


• si te racoresti, frate, cu multivitamine!
  Foto preluata de la http://gastronomie.ele.ro/retete/big/r_305.jpg

Bloguim cu drag si spor, jurnalisti cu viitor

Asadar, iata-ne ajunsi la frumoasa zi in care trebuie sa disecam broscuta...

Just kidding! Incercind sa gasesc cinci asemanari si cinci deosebiri intre blogging si jurnalism, iata ce-a rezultat:
Cele doua chestiuni ale zilei se aseamana pentru ca:

1. scrii pentru un public


2. bloggingul se confunda chiar, uneori, cu jurnalismul, desi intr-o forma neinstitutionalizata (daca ne gindim la "jurnalismul cetatenesc" de pe bloguri)


3. si pe blog, si in media, ai un "spatiu" in care sa te exprimi


4. iti cistigi si iti pastrezi publicul in masura in care ii intuiesti interesele in ceea ce priveste informatia, divertismentul si, mai ales, in masura in care scrisul e de calitate


5. poti ajunge formator de opinii

Cele doua chestiuni ale zilei se deosebesc pentru ca:

1. jurnalismul este o profesie, cu tot ceea ce implica acest lucru


2. pe blog esti total si absolut liber sa scrii ce vrei (ramin de discutat avantajele si dezavantajele), n-ai editor, n-ai producator care sa-ti fixeze subiectele, esti propriul tau sef, intr-o totala democratie a exprimarii


3. profesia de jurnalist, spre deosebire de statutul de blogger, te obliga la respectarea unor principii fundamentale - etice, ori care tin de imaginea ta in fata publicului (credibilitatea) - si a regulilor de lucru ale profesiei; altfel spus, ai drepturi, indatoriri si o mare responsabilitate


4. ca sa devii blogger nu ai nevoie de bani, de resurse materiale, de formare profesionala si te poti, pur si simplu, autoproclama blogger, in timp ce jurnalistul trebuie sa treaca de furcile caudine ale sefilor pentru a intra intr-o redactie, iar "valoarea sa" nu exista in afara recunoasterii din partea publicului si a angajatorilor


5. din jurnalism faci bani :)


6. deocamdata (ca, cine stie?), impactul produsului media asupra publicului este net superior celui pe care continutul unui blog il poate avea


7. blogul iti asigura un raspuns imediat, in timp real, din partea publicului


8. jurnalismul, desi contine elemente de interactivitate cu publicul, are la baza o forma de comunicare unidirectionala; blogul, in schimb, "traieste" din dialogul cu publicul sau


9. jurnalismul presupune o munca si mijloace foarte diverse, intr-o echipa in care responsabilitatile sint impartite si structura - ierarhizata


10. bloggingul are marele avantaj de a se fi nascut in mediul internautic, este, asadar, prim mostenitor al tuturor avantajelor; cele mai de seama sint extraordinara, totala deschidere, precum si posibilitatea de a atrage, pe cai uneori mai mult decit funny sau ciudate, un public ce nu facea parte din "tinta" propusa initial (adica dai un Google pe "muraturi" si dai de-un blog despre Parlament; un link nu este o usa spre o "camera", ci spre un puzzle fara sfirsit).

Drrragi tovarrrasi, bloguiti cu drag si spor in continuare, despre ce va pasioneaza. Si simtiti-va privilegiati ca aveti acces si la jurnalism, si la blogging. Chestiuni care s-ar parea ca tind spre complementaritate.

Foto preluata de la cemc.uwaterloo.ca/.../english/kidz/Games6.shtml

Ciocolata calda

Pentru doua cani, ca doar n-o s-o bei singur si deprimat, ai nevoie de:

sase lingurite de cacao

sase cubulete de ciocolata amaruie

patru lingurite de zahar

doua pliculete de zahar vanilinat

un pliculet de scortisoara

lapte

doua lingurite de budinca de ciocolata (finalul va fi cremos de toooot...)

frisca vegetala

Ce faci:

• Norah Jones pe fundal


• sfarimi cubuletele de ciocolata in bucatele mici


• pui laptele la incalzit, la foc mic-mic


• freci, ca pe ness, linguritele de cacao, de budinca, zaharul simplu si vanilinat, scortisoara
  
• cind laptele e fierbinte, dai drumul amestecului de mai sus si ciocolatei maruntite, amestecind continuu


• tii pe foc pina se ingroasa nitel


• iei de pe foc, torni in cani largi la gura si adaugi frisca


• amesteci putin, sa se vada asa, fire de frisca prin cana...

Superb! Delicious... Mmm, tastes like home...

Foto preluata de la http://www.121.ro/images/poze3/(a_id=3563)img1.jpg

Prajitura pufoasa cu mere

Ah, cica persoanele care simt nevoia sa pape deserturi au neimpliniri afective...
Asta spun psihologii. Eu spun doar atit: in fata unei prajituri cu mere, ma pretind si eu neimplinita afectiv, poate primesc o portie in plus...

Ai nevoie de:

• 8 mere mari
• 6 linguri de ulei de floarea soarelui
• 3 galbenusuri
• 300 gr faina alba
• un virf de lingurita de sare
• 100 gr zahar
• un pliculet zahar vanilinat
• doua pliculete praf de copt
• cacao pentru decorat (mie imi place Nesquick de la Nestle)
• coli de hirtie alba (vezi, noroc de studentia mea! astea cred ca sint cele mai fericite foi! auzi, sa leneveasca ele-n cuptor, sub bucuria asta de prajitura!...)

Ce faci:

• pui muzichia (merge o Norah Jones, voce catifelata, miros de mere coapte...), iti faci o ciocolata calda
• dai drumul la cuptor
• cit se incinge respectivul de mai sus, iei un castron si un tel, pui faina, praful de copt, zaharul si le amesteci, asa, pe uscat, cu telul
• intr-o canita, bati galbensurile cu sarea, adaugi apa pina umpli cana
• incorporezi ouale in faina, amesteci, mai adaugi apa, pina aluatul curge ca o ciocolata topita
• lasi produsul muncii sa se odihneasca, tu mai tragi o dusca de ciocolata calda
• cureti merele de coaja si de cotoare
• dai merele prin razareatza mare
• ai terminat de baut ciocolata?
• amesteci merele in aluat
• asezi foile in tava intinsa de la cuptor (tava de friptura), le ungi mingietor cu ulei
• bati bine aluatul, turnind uleiul si zaharul vanilinat
• bati si iar bati, pina vezi bule in aluat
• torni rapid compozitia in tava si dai la cuptor
• potrivesti focul la tare pentru primele 5 minute
• dupa aceea, dai la mic
• in vreo 20 de minute, prajitura super-pufoasa e gata (incerci cu un bat de chibrit; cind batul iese perfect curat, prajitura e gata)

SECRETUL pentru pufosenia asta de cookie este sa nu deschizi cuptorul decit cind bagi prajitura si la sfirsit, cind o incerci cu batul de chibrit; daca nu e gata, o mai lasi 5-10 min la foc mic.

• scoti tava, desprinzi prajitura de hirtie, presari cacao deasupra, cit e fierbinte (sa vezi ce fain se topeste!) si o tai in patrate cind se mai racoreste nitel. Merge cu ceai sau cu lapte.

Goodie!...

Ficatei de pui ca-n Cuba

Aseara am fost la "The Lost City", un film despre Cuba, despre alegerea propriului drum in viata, despre cauze drepte, despre sacrificiu si efecte. Un Andy Garcia mai creol ca niciodata si-o Cuba fermecatoare ca-ntotdeauna. Asa ca azi mincam o reteta de pe-acolo, in dorul lelii...

Ai nevoie de:

• 1 kg ficatei de pui


• un manunchi de rosii cherry (din alea micute, tip cireasa)


• 6 linguri de ulei de masline


• zeama de la 1/2 lamiie


• trei degete de cimbru uscat, trei de salvie verde


• o legatura de usturoi verde


• sare mare

Ce faci:

1. muzica, maestre! adica ceva in genul "Cuba Libre"


2. speli bine ficatul, dar nu-l lasi in apa, ca se face... zdrente


3. pui uleiul, cimbrul si usturoiul tocat la incins


4. dai drumul ficateilor intregi


5. coci deasupra focului, tinind tigaia in mina si amestecind prin scuturarea tigaii, nu cu spatula, ca faci ficateii... varza


6. dupa vreo cinci minute, stingi cu zeama de lamiie


7. lasi tigaia din mina - aha, amortisesi oleaca... - si pui capac


8. dai la mic pentru cinci minute


9. speli bine rosiile, le tai in doua, presari sare mare si le apesi o tzira, doar o tzira, cu furculita


10. iei capacul ;), adaugi rosiile, amesteci tot prin scuturare, capacesti la loc tigaia si dai focul la tare


11. asezi ceva din bunatatea rezultata pe o farfurie, iti torni un vin alb demi-sec, incui usa, dai muzica mai tare si "Viva Cuba Libre!"
    

Pofta buna! Buna de tot...